CLIPA DE-ACUM
”Eu sunt Singurătatea devenită om”
Nietzsche
Ah, trecere prin lume, nimic e numele tău!
Zeii cernelii îndelung m-au îngenuncheat
toată tinerețea am cucerit cetăți de hârtie
am traversat incertitudini
am stat printre câini chitariști bazilei
am visat iceberguri
am vizitat muzee abatoare de fluturi case mirosind a varză și a proști
am conversat cu Statuia Libertății
am participat la mai multe turniruri
și am compus o mie de litanii.
De-atâta timp n-am primit vești noi de la tine
și tot de-atâta timp mâinile mângâietoare-mi
șomează.
Ca un orb fără călăuză mi-i adevărul
trec tăcut printre lucruri (în fața lor o bâlbâială savantă)
trec singur ca un mormânt cu răsăritul pe umeri
și nu știu ce să fac cu clipa de-acum.
