Grădini suspendate
Poetul seamănă c-un râu primăvara
Plin ochi de stele nori și fulgere-n doi
Arta dă lumea de la-nceput
Numai indolența umană își vede de treburile-i încurcate
Cale de-o viață nu se zărește niciun înger
Suntem la dispoziția hazardului cotidian 24 de ore pe zi
Cum prindem o pauză oricât de mică
Repetăm unica moștenire de la părinți
Arta de-a muri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu