M-am trezit cu ochii
plini de viscol
și de
ninsori de legănat copilăria
Brrr Doamne
ce iarnă imaginară
cu
mâinile înmănușate-n versuri
cu
haine călduroase de sonete
și
căciuli trase
peste ochii copilăriei
ninge
pastel de Crăciun
Costel Zăgan
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ORNICUL CU PESCĂRUȘI
Sărbătoare: Ziua Internaţională a Mării Negre Pianul lui Dumnezeu Simt clapele pianului ca pe nişte pleoape acoperind lacrimile Mării Neg...
-
Îi spăl tăcerii iar picioarele spăl cuvintelor strălucirea noaptea murmură izvoarele luna stelele și nimicirea Spăl cuvintelor strălucirea...
-
AUTOPORTRET ÎN ALB Poetul se compune probabil şi dintr-o grădină Prevăzută în faţă cu şuruburi şi flori de câmp Cu iarbă care rugineşte de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu