Ploaia asta mi-a răvășit toate amintirile
din copilărie mi le-a udat până la piele
zadarnic le-am întins pe sărma înroșită
a nervilor ploaia-i mai obraznică decât
un surâs de nou-născut fulgerele mi se
plimbă prin cerul gurii nu vă pot răspun
de am gura plină și dinții gata să muște
poemul de fund
Costel Zăgan, EREZII SECOND HAND, 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu